O culoare superba, aroma incofundabila si un gust pe masura! Doar din cotoare si coji de gutui

Prepararea peltelei nu este complicata, dar sunt cateva detalii importante daca vrem sa obtinem un jeleu limpede, aromat si bine legat.
Pregatirea cojilor si cotoarelor de gutui
Mai intai spalam foarte bine gutuile si indepartam puful de pe suprafata lor. Le stergem cu un prosop curat, apoi le curatam pentru dulceata, gem sau alt preparat.
Pastram cojile si cotoarele, inclusiv bucatile de pulpa ramase in jurul lor. Indepartam orice parte lovita, alterata sau mucegaita.
Putem taia cotoarele in bucati mai mici.
Nu este nicio problema daca gutuile incep sa capete o nuanta usor maronie. Este un proces natural.

Fierberea cojilor si cotoarelor
Transferam cojile si cotoarele intr-o oala incapatoare, impreuna cu apa masurata.
Punem vasul pe foc si aducem lichidul la punctul de fierbere. Reducem apoi focul si lasam sa fiarba usor, aproximativ 45-60 de minute, pana cand bucatile de gutui se inmoaie.
Timpul poate varia in functie de cat de tari sunt cotoarele si de marimea bucatilor.
In timpul fierberii, o parte din aromele gutuilor si din pectina naturala trec in apa.
Nu adaugam zaharul in aceasta etapa. Mai intai trebuie sa obtinem zeama de gutui, sa o strecuram si sa ii masuram volumul.

Strecurarea si limpezirea lichidului
Dupa ce cojile si cotoarele au fiert suficient, oprim focul si lasam compozitia cateva minute sa se linisteasca.
Strecuram mai intai printr-o sita obisnuita, pentru a separa bucatile mari de fruct.
Apoi trecem lichidul printr-o sita foarte fina sau printr-un tifon curat, asezat in doua straturi.
Pentru o peltea cat mai limpede, este bine sa lasam zeama sa se scurga singura, fara sa presam puternic cojile si cotoarele. Prin presare pot trece particule fine de pulpa, care tulbura pelteaua.
La final masuram lichidul obtinut.
Din cantitatile acestei retete putem obtine aproximativ 1l de zeama, dar volumul poate varia.

Adaugarea zaharului si a lamaii
Turnam zeama strecurata intr-o cratita curata, de preferat cu fund gros si suficient de larga pentru a permite evaporarea apei.
Adaugam zaharul calculat in functie de cantitatea de lichid.
Pentru 1l de zeama folosim 1 kg de zahar.
Adaugam si zeama de lamaie, apoi punem cratita pe foc.
Amestecam la inceput, pana cand zaharul se dizolva complet.
Lamaia echilibreaza gustul dulce si contribuie la conditiile necesare pentru gelificarea pectinei.

Fierberea peltelei pana se leaga
Dupa dizolvarea zaharului, lasam compozitia sa fiarba la foc mediu spre potrivit de iute, avand grija sa nu dea in foc si sa nu se prinda de fundul vasului.
Pe masura ce fierbe, lichidul incepe sa scada si sa devina mai concentrat.
La suprafata se poate forma o spuma fina, pe care o indepartam cu o lingura sau cu o spumiera.
Treptat, pelteaua isi schimba culoarea. Nuanta aurie de la inceput poate deveni rozalie, rosiatica sau chiar rubinie, in functie de soiul gutuilor si de durata fierberii.
Fierberea acestei etape poate dura orientativ 20-40 de minute, dar nu trebuie sa ne ghidam exclusiv dupa timp.
Cel mai important este sa verificam consistenta. Pelteaua continua sa se ingroase dupa racire, asa ca nu trebuie fiarta pana devine foarte tare in cratita.

Cum verificam daca pelteaua de gutui este gata?
Acesta este unul dintre cei mai importanti pasi ai retetei.
Testul cu farfuria rece
Inainte de a incepe fierberea, punem o farfurioara in frigider sau in congelator.
Cand pelteaua incepe sa se ingroase, luam putin sirop cu o lingurita si il picuram pe farfuria rece.
Asteptam 1-2 minute, apoi inclinam farfuria.
Daca picatura se ingroasa, isi pastreaza forma si nu curge imediat, pelteaua este aproape sau complet gata.
Putem trece si cu degetul prin picatura racita. Daca ramane o urma care nu se uneste imediat, compozitia s-a legat.
Daca lichidul se intinde ca apa, continuam fierberea si repetam testul dupa cateva minute.

Testul cu lingura
Introducem o lingura metalica in pelteaua fierbinte, o ridicam si observam cum se scurge lichidul.
La inceput, siropul cade in picaturi subtiri. Cand incepe sa se lege, picaturile devin mai grele si se pot uni, curgand de pe marginea lingurii ca o foita.
Acesta este un semn ca pelteaua a ajuns la punctul de gelificare.

Verificarea cu termometrul
Daca avem un termometru pentru dulceata, il putem folosi pentru o verificare suplimentara.
La nivelul marii, punctul obisnuit de gelificare este in jur de 104-105°C. La altitudini mai mari, temperatura necesara scade.
Termometrul este util mai ales atunci cand pregatim peltea pentru prima data.

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy